22 mai 2012
6 aprilie 2012
21 martie 2012
Concert Massive Suicide
Massive Suicide |
Stand departe de public si alimentand papilele gustative cu o bere am avut timp sa ma integrez printre tineretul de acolo, nu ca as fi mosneag, dar nu aveam carja la mine.
Putine impresii iti raman intiparite in memorie. Asa se intampla si cu debutul trupei Massive Suicide cu un cover semnat Judas Priest, piesa Breaking the Law, si au fost epici. O multime de 200 de oameni au inceput sa faca pogo si sa se distreze, imbibati fiind in alcool.
15 ianuarie 2012
Nightlosers
Ce imi place cel mai mult la ei este faptul ca imbina intr-o armonie perfecta bluesul cu muzica traditionala Romaneasca.
Desi concertul a adunat putina lume si la inceput erau doar doua persoane in fata formatiei care se zbenguiau finalul a fost superb s-a instalat si o hora in jurul ceterasului si solistului distractia a fost in toi pentru toti cei prezenti in Euphoria Music Hall si pe final toata lumea era in picioare.
23 octombrie 2011
22 octombrie 2011
21 octombrie 2011
20 octombrie 2011
18 octombrie 2011
17 octombrie 2011
5 septembrie 2011
6 mai 2010
O seara la teatru – Revizorul
Ieri pe la ora 2 dupa-amiaza primesc un telefon, “Am luat bilete la teatru pe diseara. Da nu am vrut pe diseara ca pe sambata, dar nu am observat. Mergem?”, cum sa o refuz eu pe iubita mea. Asa ca am acceptat mai ales ca imi era dor sa ma duc la teatru. Ovidiu Crisan in rolul principal, l-am mai vazut in Sluga la doi stapani, atunci a fost la inaltime.
Eram incantat, chiar daca iubitei mele ii parea rau ca a ales biletele de azi si nu de sambata. Imi era un dor nebun de teatru de actori de atmosfera de acolo, in plus nu am fost niciodata la o premiera. In fine, cu toate asteptarile, fac un drum la teatru imediat ce ies de la servici. Eram la 50 de metri de teatru cand incepe o ploaie. Ne ascundem la Victoria nu cumva sa ne ude de tot. De acolo puteam vedea afisul care il reprezenta pe Ovidiu Crisan cu pistolul la tampla si parca la capatul puterilor. Suna promitator.
Intram in teatru in sala mare lumina multa si la fel de multi oameni, “mica burghezie Clujeana merge la teatru”, o serie de invitati veniti si costumati adecvat locului. Sala mare a teatrului la fel de impozanta ca intodeauna. Multi murmuri in jur, aglomeratie mare. Cautam in audienta cativa cunoscuti. Pe scena doi actori asteapta trenul din Sankt Petersburg. Se aude dongul de “asezati-va la locurile voaste odata ca actori s-ar duce si ei acasa” , dupa care un anunt sec “va rugam sa va inchideti telefoanele”. Toata lumea este prezenta in sala. Actorii intra in scena oferindu-ne un pupic.
Piesa semana foarte mult cu “Sluga la doi stapani”, regizorul fiind aceasi Mona Marian, si in rolul slugii Ovidiu Crisan. Si totusi parca prima piesa mi-a placut un pic mai mult. Nu stiu daca Gogol a vrut un asemenea haos pe scena aici, raman putin sceptic. O chestie care probabil rar o vezi intr-o piesa de teatru este motivul “Avarului” foarte bine reprezentat prin burtile mari pe care le purtau locuitorii orasului. Nu va mai povestesc din piesa pentru ca, dupa parerea mea, vreti si voi sa o vedeti. Eu zic ca merita, doar am ras si m-am speriat si am ras iarasi.
Vizionare placuta
8 aprilie 2010
Clujul cu ochii inchisi
Ce imi place despre Cluj este privirea celor de peste Carpatii asupra orasului nostru ardelenesc. Nu s-a intamplat odata ci de mai multe ori ca lumea din Capitala sau de la sud de Carpatii sa exclame "Esti de la Cluj" si eu ii corectam "Sunt die la Cluj". Putem remarca ca Clujul este o capitala culturala a Romaniei.
Acum sa aduc argumente in favorea afirmatiei. Ne bucuram la Cluj de Florin Piersic, TIFF, Comedy Cluj, si de un Teatru National de exceptie cu actori talentati si cu multe premii. Avem doua echipe de fotbal care tind catre marea performanta, avem o echipa de basket mereu in top 3 pe tara cea ce releva o anumita pregatire sportiva a Clujenilor.
Si acum sa facem o plimbare prin Cluj - Napoca. Luam ca si punct de pornire Teatru National, ne dam jos din 35 ca tocmai am coborat din Zorilor. O luam pe langa statuia lui Avram Iancu care ne binecuvanteaza in fata Catedralei Ortodoxe. Ne uitam putin la fantana arteziana si incercam sa punem piciorul pe cat mai multe beculete aprinse din piata. Dupa ce obosim un pic ne asezam pe o banca si ascultam muzica clasica in timp ce apa face un spectacol meritat.